Dacă întrebi astăzi pe cineva dacă „știe cu AI”, aproape toată lumea îți va răspunde hotărât: „Normal!”. Dar când sapi un pic mai adânc și pui câteva întrebări simple, descoperi că, de fapt, nu prea știe nici cum funcționează, nici de ce răspunde cum răspunde, nici ce poate face cu adevărat — ca să nu mai vorbim despre riscuri.

Și, sincer, nimic nu mă amuză mai tare decât atunci când aud „Chat GBT”. Este GPT, nu GBT !

GPT vine de la Generative Pre-Trained Transformer, adică un model antrenat pe multe date, care a învățat să genereze texte, imitând tipare. Nu e magie, nu e gândire umană, e matematică + probabilitate + multă statistică.

Fac traininguri pe AI încă de când a apărut ChatGPT – și chiar înainte, pe zona de robotică – cu același scop: să explic cum funcționează tehnologia și ce poate face cu adevărat. Am lucrat cu profesori, IMM-uri, instituții publice. Din combinația asta de experiență practică și curiozitate constantă, urmăresc ce se scrie despre AI… și recunosc, de multe ori mă distrez.

Am identificat, în mare, două categorii dominante:

• Entuziastul – Este persoana care știe TOT ce s-a lansat în AI în ultimele 24 de ore. Postează despre fiecare nou tool, fiecare update, fiecare zvon, fie că l-a testat sau nu. Important e să fie primul care anunță și să demonstreze că e „pe val”, cu #AI-ul în brațe ca un influencer techno.
• Scepticul – Este cel care apare imediat în comentarii ca să explice cum AI-ul ne va distruge viețile, ne va lua joburile și probabil și cafeaua de dimineață. În realitate, cel puțin în România, impactul real asupra pieței muncii e mult mai mic și mai nuanțat, dar apocalipsa sună mai bine într-un comentariu.

Ce văd foarte rar sunt pozițiile echilibrate: oameni care nu doar distribuie știri despre AI, ci chiar încearcă să înțeleagă ce se întâmplă „sub capotă” și să analizeze atât beneficiile, cât și limitele.

Spun toate astea pentru că folosesc AI generativ intensiv încă de la început – nu din hype, ci pentru că, sincer, mă ajută enorm în munca mea. Îl folosesc să restructurez texte, să-mi propună idei la care nu m-aș fi gândit, să-mi verifice rapid un draft, să-mi explice lucruri complicate. Testez constant ce apare nou, ca să văd dacă îmi poate fi și mai util.

După câțiva ani de utilizare intensă, concluziile mele sunt clare:

Nu tot ce spune AI-ul este corect! Uneori oferă informații bune, apoi, din senin, mai „inventează” câte ceva. Modelele generative funcționează pe probabilități, iar acuratețea lor este, în medie, între 75–90%. Asta înseamnă că din 100 de răspunsuri, statistic, 10–14 pot fi greșite. Problema? Nu știi care…. Citeste Intreg Articolul