Marți, 30 septembrie 2025, se desfășoară, la București, lucrările primei ediții (inaugurale) a Conferinței Naționale de Dreptul Inteligenței Artificiale, având ca temă: AI Act – cadru juridic european și model mondial de reglementare a Inteligenței Artificiale. Inițiată de Universitatea Ecologică din București (UEB) și organizată în parteneriat cu Editura Universul Juridic, în seria de reuniuni anuale specializate consacrate dezbaterii problemelor de actualitate ale diferitelor ramuri de drept, manifestarea contribuie la fundamentarea teoretică a unei noi discipline juridice în România – dreptul IA – și la cunoașterea unei reglementări unional-europene de avangardă în materia noilor tehnologii, Regulamentul (UE) 2024/1689 din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (AI Act, Regulamentul sau RIA). Această conferință națională se adaugă celei de drept al mediului, un alt domeniu de leadership de cercetare științifică și universitar asumat de UEB în țara noastră. Manifestarea reunește reprezentanți ai autorităților publice [Parlamentului, Ministerului Justiției, Hub-ului Român de IA (HRIA)] și ai lumii universitare și de cercetare științifică, iar subiectele abordate vor viza aspecte esențiale ale cadrului juridic european în materie de IA, în conexiuni tematico-normative cu diferitele ramuri de drept intern/român (drept public, drept privat, drept penal, dreptul mediului, drept comercial, dreptul consumului ș.a.). Pentru a prefața evenimentul științific ne-am adresat principalului artizan al acestuia, prof. univ. dr. Mircea Duțu, Președintele UEB și fondatorul dreptului IA în România.

Ovidiu Predescu: Conferința națională inaugurală are ca temă modelul european de reglementare a inteligenței artificiale, în frunte cu AI Act. Așadar, pentru început aș dori domnule profesor să aflu cum s-a format acesta, de ce în cadrul UE și în ce măsură se exprimă el la acest moment?

Mircea Duțu: Apărută, cel puțin în spațiul public, de curând și în mod fulminant, îndeosebi odată cu forma sa generativă (2022), IA a cunoscut și o încadrare juridică în ritm alert și cât mai adecvată. Într-adevăr, modelele de IA au început să se dezvolte din anul 2017, fără ca nimeni să fie la curent cu implicațiile lor. Puțini puteau să-și imagineze atunci o atare desfășurare tehnologică și o asemenea punere la dispoziția publicului a aplicațiilor sale. Odată apărută și pătrunsă treptat în viața socială, se aștepta și o reacție în plan juridic, dar pentru aceasta era nevoie de un anumit timp. Iar o atare cerință înseamnă în drept răbdare, prudență, rețineri și câștigarea unei anumite experiențe. El nu poate interveni decât la chemarea unei nevoi sociale acute și consistente și în reglarea unei disfuncționalități ce se impune a fi corectată. Din această perspectivă dreptul e și rămâne și în această privință o materie vie, care reglementează viața ființelor umane. Prin esența și finalitățile sale se situează într-o oarecare întârziere în raport cu mișcarea competențelor tehnologice și mai ales în situația societății accelerate. În plus, dacă ar reprima o anumită conduită înainte chiar ca ea să existe ne-am putea teme de domnia arbitrarului. Cu atari premise putem spune că legislatorul unional-european a intervenit într-un termen rezonabil. Apariția publică a ChatGPT s-a produs în noiembrie 2022 și la mai puțin de 2 ani de la aceasta, respectiv 13 iunie 2024, era adoptat Regulamentul (UE) nr. 2024/1689 privind IA. În plus, actul legislativ prevedea mai multe etape (termene) de punere a sa în aplicare, ultimul fiind la 2 august 2027, ceea ce permite întreprinderilor un răstimp de conformare corespunzătoare la prescripțiile sale. În același timp, evoluția rapidă a realităților tehnologice și turbulențele survenite în datele contextului socioeconomic și chiar geopolitic au reclamat ajustări din mers în cadrul procesului de aprobare a sa, iar ulterior în dezvoltarea și adaptarea multiplelor reglementări subsidiare, de detaliere și de operaționalizare a măsurilor preconizate. Pe un asemenea „nisip mișcător” al competiției tehnologice mondiale, nici acum nu avem certitudini asupra deplinelor contururi reglementare ale modelului european în materie, sperând în reziliența și capacitatea sa de regenerare….. Citește Întreg Articolul